CULTURA ÎN ORAŞUL VIORILOR

Pulsul vieţii culturale dintr-o localitate îl simţim veridic atunci când participăm sau asistăm la o manifestare culturală: vizionarea unui film, lansarea unei cărţi, vernisajul unei expoziţii, participarea la un spectacol, la un concurs sau festival sau la activităţile organizate de un cenaclu, club sau de către alte instituţii abilitate să organizeze şi să desfăşoare acest gen de manifestări.
“Oraşul viorilor” dispune de instituţii culturale de prestigiu, cunoscute şi recunoscute în Reghin şi împrejurimi. Aceste instituţii, prin activitatea lor, influenţează benefic din punct de vedere cultural întreaga Zonă- Valea Mureşului Superior, Valea Luţului, Valea Beicii, Valea Gurghiului.
Considerăm importanţa actului cultural nu din dorinţa de mediatizare sau de apreciere, ci prin interesul şi gradul de intensitate cu care acesta este simţit şi trăit.
Dintre instituţiile “oraşului de pe deal”, cea mai reprezentativă o considerăm a fi Casa de Cultură “Eugen Nicoară”, edificată prin contribuţia materială şi morală a distinsului medic chirurg Eugen Nicoară, preşedintele Despărţământului ASTREI Reghin, care animat de idealurile astriste şi-a lăsat moştenire urmaşilor pe cei doi feciori ai săi, Palatul Culturii şi Spitalul Municipal.
În cadrul Casei de Cultură îşi desfăşoară activitatea mai multe secţiuni culturale printre care amintim: Teatrul Popular de Amatori, care dispune de un număr de 40 de artişti, Teatrul de Păpuşi, Teatrul de Tineret, Ansamblul folkloric “Hora”, Cenaclul literar “Petru Maior” şi Cenaclul “Kemeni Janos”, Universitatea populară. Directorul acestei prestigioase instituţii este Ioan Conţiu, un optimist, de alt fel, în ceea ce priveşte destinul culturii.
Casa de Cultură a Tineretului “George Enescu”, condusă de către directoarea şi poeta reghineană, Sorina Bloj, o doamnă plină de entuziasm şi speranţe care se confruntă însă cu problemele resurselor umane şi financiare precare.
Muzeul Etnografic, condus de către Directoarea Maria Borzan, oglindă a bogăţiei vieţii spirituale şi etnografice de prin satele mioritice ale zonei, deţine exponate de o valoare inestimabilă. Problemele cu care se confruntă Muzeul sunt tot de natură financiară. Deşi pragul acestui muzeu a fost trecut de peste 1500 de turişti, plătitori au fost puţini, mulţi au beneficiat de gratuitate sau de reducere.